Blogul ca o mașinuță de carton



December 28th, 2011 by Diana Coman

Deși nu mi-am propus anume să inventariez blogurile de limbă română, în cei câțiva ani de când citesc prin jur, s-a conturat pe nesimțite o imagine pe care nu pare să o mai tulbure - în sens de contradicție - cam de multă vreme ceva anume nou. Și zic că n-o tulbură nu pentru că n-aș mai descoperi bloguri noi (doar apar mereu), ci pentru că toate cele noi se înscriu fără probleme în imaginea deja existentă, în categoriile până la urmă deja observate. Ceea ce înseamnă totuși, din perspectiva mea, că am deja o imagine suficient de aproape de realitate încât să merite la o adică pusă în cuvinte, spre eventual folos, spre eventuală corectură, spre eventuale concluzii. Iar concluzia principală e că majoritatea blogurilor par a pretinde în fapt că sunt alta decât sunt.

Această discrepanță între ceea ce este un blog și ce se vrea e de cele mai multe ori pur și simplu o confuzie a autorului blogului. Nu-i făcută din rea voință cât mai degrabă din neștiință (ori din lipsa modelelor s-ar putea spune): blogul e văzut în principal drept o modalitate de a fi brusc "formator de opinie" și în concluzie majoritatea lumii se chinuie să... formeze opinii altora cu blogul propriu. Atâta doar că de multe ori efectul e la fel de comic (ori tragic, după cum aveți dispoziție) pe cât e până la urmă un om care participă la curse într-o mașinuță de carton ori într-un căruț. În fond dacă are patru roți - fie ele și desenate - atunci cu siguranță e mașină, iar cum el a văzut mașini doar la curse de formula 1, atunci cu siguranță exact asta ar trebui să încerce și el să facă: să participe direct la curse.

E drept că un blog poate ajunge să influențeze opinia altora. Dar nu înainte ca autorul blogului cu pricina să fi ajuns el însuși în fapt capabil de a face așa ceva. Poate părea banal, dar din ce văd pe o mulțime de bloguri s-ar zice că nu-i suficient de clar faptul că blogul în sine NU face din cineva mai formator de opinie decât este. Ba chiar s-ar putea să facă mai puțin la o adică, dat fiind că a fi capabil de a influența opiniile unui cerc de prieteni ori chiar ale unor oameni dintr-un anumit domeniu nu înseamnă musai că dacă-ți faci blog vei avea și cu el fix același rezultat. Faptul că e posibil să te citească (asculte) mai mulți dacă scrii pe un blog nu înseamnă automat că o vor și face. Câtă vreme nu ai ce le spune de interes pentru ei, tot n-o vor face. Câtă vreme mașinuța ta încă e de carton ori încă scârțâie dacă încerci cu ea un viraj mai serios, degeaba stai pe pista de formula 1, că tot n-ai să reușești să contezi la vreun fel acolo. Ba chiar s-ar putea să-ți pierzi vremea mai rău decât dacă ai sta în garaj, meșterind, ori dacă ai face ture de probă pe mijlocul câmpului.

Zic cele de mai sus pentru că n-am văzut până acum în limba română nici măcar un singur blog unde autorul să își propună de exemplu lămurit și explicit să învețe ceva anume. Și să se țină de această idee. Să folosească blogul până la urmă ca pe un caiet public unde-și notează ce învață, își urmărește evoluția și-și alege în fiecare moment pasul următor. Altfel spus, n-am văzut încă un blog în limba română folosit public și explicit drept ceea ce este el în primul și în primul rând: un loc extraordinar pentru exerciții, pentru antrenament, pentru creștere.

Ei bine, dacă n-am văzut, am de gând să văd. Chiar aici. Declar oficial blogul acesta un blog de exercițiu, iar în zilele care vin am să îl restructurez ca atare și-am să pun și "materiile".

 

 

 

Comments feed: RSS 2.0

18 Responses to “Blogul ca o mașinuță de carton”

  1. «Zic cele de mai sus pentru că n-am văzut până acum în limba română nici măcar un singur blog unde autorul să își propună de exemplu lămurit și explicit să învețe ceva anume. Și să se țină de această idee. Să folosească blogul până la urmă ca pe un caiet public unde-și notează ce învață, își urmărește evoluția și-și alege în fiecare moment pasul următor. Altfel spus, n-am văzut încă un blog în limba română folosit public și explicit drept ceea ce este el în primul și în primul rând: un loc extraordinar pentru exerciții, pentru antrenament, pentru creștere.»

    I beg to differ. Blogul meu pentru asta e deși nu e explicit sugerată ideea asta.

  2. spyked says:

    Aș mai adăuga și că unele persoane preferă să nu vadă viața (sau blog-ul, sau ambele) ca pe o evoluție. Astfel se întâmplă că unele idei (uneori într-un număr suficient de mare) pot rămâne la fel de actuale și acum și peste trei ani în mintea autorului și nu țin atât de mult de dezvoltare cât de întărire a unor caracteristici din core-ul care alcătuiesc o persoană.

    Dar mna, în mare sunt de acord, blog-ul poate fi tratat din perspectiva asta și cine știe, poate avea chiar rezultate interesante. Eu unul sunt curios ce o să extragi din exerciții.

  3. Anonymous says:

    Blogul nu trebuie neaparat sa prezinte ceva invataturi, exercitii de invatare sau experiente de invatare, poate foarte bine fi un loc unde desarti/imparti idei, asa cum ai facut si tu pana acum. Daca blogul e un caiet atunci poti scrie orice pe el, nu ? Ca si pe un caiet. Si nu numai scrie chiar si desena.
    Acestea fiind spuse, daca tu vrei sa iti definesti blogul ca unul de invatare nimeni nu te opreste, evident.

  4. Diana Coman says:

    Mihai, special am zis "explicit". Sunt bloguri cum zici tu, dar e o diferenta intre a spune ca "invat cu blogul asta", respectiv a iti propune explicit si a urmari sistematic sa inveti prin/cu blogul. Daca tu spui ca exact asta faci, as fi curioasa daca vrei sa spui mai in amanunt de ex. ce anume te-ai apucat sa inveti cu blogul, cum merge?

    @spyked Mmmm, cu siguranta exista idei de tipul celor pe care le spui tu. Totusi, nu-mi pare ca acestea ar nega evolutia ori perspectiva evolutiei. Pana la urma faptul ca gravitatia functioneaza fix la fel de atata vreme nu inseamna ca n-a evoluat viata pe pamant, nu? Ori n-am inteles eu ce vrei tu sa spui?

    @Anonymous Nici n-am zis ca ar trebui. Tot ce spun e ca e mult mai eficient de folosit sistematic pentru invatare decat intamplator. Si e posibil eventual sa mai si ajute altora care vad astfel si niste pasi intermediari. Posibil doar, nu o dau garantata, evident.

  5. Am înțeles puțin greșit. E mai mult un jurnal cu ce fac, ce cred și ce învăț. De fiecare dată când fac un new year resolution analizez ce-a fost în anul care a trecut prin intermediul blogului.

  6. spyked says:

    Nope, you got it right. Într-adevăr, nu cred că e musai ca ideile respective să nege aspectul evoluției, da' nu-i musai nici să îl conțină.

  7. Cristian says:

    Mi-a plăcut prima parte haterițo. Din fericire mai există și bloguri care nu se vor formatoare de opinie. Ironia sorții face că am intrat pe el acum și am dat de un articol de promovare. Ha ha ha!

  8. Diana Coman says:

    @Cristian Da, exista si care nu se vor musai asa ceva. Am focalizat descrierea pe cazul cel mai frecvent de utilizare...oarecum nepotrivita (in sensul metaforei cu masinuta de carton). Poate ar tb sa revin si cu imaginea generala, ca pe langa cele de care spui tu si Mihai, mai sunt si cele de recenzie, cele culinare etc.

    @spyked Mie imi par in esenta o alta perspectiva, asa ca da, sunt oarecum... necoplanare ca sa zic asa, n-au treaba. Cred ca ar fi interesant de mers si pe directia asta un pic mai departe in scris...

    @Mihai Da, ca jurnal e folosit blogul ceva mai frecvent. Pana la urma e in principiu una din ideile principale de folosinta. Cum ii ziceam si lui Cristian, am focalizat aici descrierea in fapt pe un trend principal care mi se pare si cu probleme si n-am mai adaugat restul de tipuri, poate ar trebui. Ce zici tu suna mult a analiza post-mortem, ceea ce nu-i rau deloc in fapt chiar si la modul general. Ma tot gandesc acum (cat mai sunt pe drumuri oricum) la varianta cea mai buna de organizare a blogului pentru ce am in minte.

  9. Anonymous says:

    Nu totul pe lumea asta tb sa fie eficient, lucrurile pot fi si fun, imagine that! Si posturile haioase au si ele menirea lor, ii ajuta pe cei care le citesc sa zambeasca!

  10. ioana says:

    @Diana Coman: Stiu ca-s relativ off topic, dar La Multi Ani!, Diana draga!
    Sa-ti mearga toate din plin in noul an (inclusiv masinuta de carton)!!!

    Cu ganduri bune,
    Ioana.

    P.S.: Aceleasi ganduri de bine si La Multi Ani! pentru fiecare dintre cititorii tai in parte! Iar in anul asta fieca :-) sa ai timp mai mult pentru a scrie, spre bucuria noastra, a tuturor!

  11. Diana Coman says:

    @ioana Multumesc frumos draga Ioana. La multi ani! Si-ti doresc sa-ti fie nu doar multi ci si frumosi si plini de spor :)

    Cititorilor tuturor le-as dori, desigur, cat mai multe bune de citit :)

    @Anonymous Anonimule viteaz, la multi ani si tie. Inteleg ca iti pare ca eficienta de o caut ar ataca zambetul din lume, dar te inseli. Spre completa ironie a revoltei tale, de altfel, textele care te "ajuta sa zambesti" sunt si ele chiar foarte eficiente, asa ca se incadreaza de altfel perfect in ceea ce spune articolul asta.

  12. MoniQ says:

    Suces cu initiativa din ultimul paragraf.

    Despre primele paragrafe, n-am de spus decat:
    http://youarenotsosmart.com/2010/06/23/confirmation-bias/

    [Daca dai click, treci si pe la posturile cu Sunken Costs si Deindividuation, they are worth reading]

  13. Diana Coman says:

    @MoniQ Mhm, mie autorul la care m-ai trimis imi pare sa cam puna foarte usor in carca altora ceea ce a constatat - poate surprins - despre sine. Daca eviti sau nu ceea ce te contrariaza (adica in esenta iti contrazice idei/ganduri/opinii anterioare) e si o chestiune de optiune (si disciplina eventual). Dar e o sursa cel putin buna pentru... rautati :D

    Altminteri cele bune sa fie, sa fie, ca nu strica chiar deloc :)

  14. Nicu says:

    Nu-ti forma o opinie gresita. Bolgul n-are nimic cu amsina de carton. Mai bine intra aici si fa niste bani: pariuri sportive live. Serios blogul n-are nimic cu masina de carton .

  15. Diana Coman says:

    @Nicu Sa stii ca o mie de linkuri daca lasi pe toate drumurile si tot n-ai sa gasesti mai multi amatori decat sunt. Cat despre facut bani, eu inteleg ca tu vei fi facand (ori macar speri sa faci) din chestiune, dar sunt destul de sigura ca majoritatea celor de pun botul la asa ceva nu fac si ei.

    Blogul chiar este o masinuta de carton pana cand devine un BMW. Dar asta n-are a face cu facutul banilor din blog, nu vad de unde ai scos ideea asta.

  16. Blogul ca o masinuta de carton in Cuvintele Dianei...

    Vrum-vrum!...

  17. [...] acesta, iar structura noua e consecinta directa a faptului ca vreau sa-mi fac blogul, explicit, un loc de studiu. Studiul cu pricina il vad deocamdata pe doua coordonate, adica atat scris in sine ca indeletnicire [...]

  18. [...] și la alte tipuri de material scris [i]. Articolul vine ca reflecție pe marginea ideii propuse de Diana, care vrea să își ducă blog-ul într-o direcție pe care ea o numește „blog de [...]

Leave a Reply