Arhivele categoriei: Societate si cultura
Structura noua pentru un blog mai vechi
Blogul mai vechi e chiar acesta, iar structura noua e consecinta directa a faptului ca vreau sa-mi fac blogul, explicit, un loc de studiu. Studiul cu pricina il vad deocamdata pe doua coordonate, adica atat scris in sine ca indeletnicire cat si anumite subiecte anume despre care as vrea sa stiu mai multe ori mai [...]
Melancholia – filmul
Melancholia e un film care are meritul că reușește să te facă să aștepți cu nerăbdare și chiar dorință aprigă sfârșitul lumii. Ce-i drept, doar al lumii din film, nicidecum al lumii reale, pentru că între cele două e doar o foarte vagă, până la insesizabilă, legătură. Cum să vă spun eu, are lumea din [...]
Englezii, autoironia și pozitivismul
Ca parte (cea mai puțin reușită aș zice) a tentativelor mele de conectare la cultura locală, am ascultat aseară cu zâmbetul pe buze (că de ce m-aș încrunta în fond?) o prezentare care era teoretic despre istoria orașului Reading, fiind însă în viziunea vorbitorului cum de-a ajuns el să scrie despre așa ceva, iar în [...]
Pițipongeala și fascismul de pe lama lui Occam
Pentru a descoperi fascismul de pe lama lui Occam trebuie pornit, se pare, de la pițipongeală. Într-o discuție mai veche, pițipongeala căpăta o definiție de preocupare pentru frumos a tinerelor femei. În mod curios, așa o definiție împarte destul de net tinerele femei în două categorii: pițipoance într-o parte și neinteresate de frumos în partea [...]
Incendii – filmul
Incendii e un film descărnat, pentru că altfel nu-i pot spune. Un schelet de temă și poveste altminteri excelent și chiar veridic ca osatură și construcție, dar extrem de descărnat în realizare. Atât de descărnat, încât n-a avut de ce se prinde putreziciunea de o voiau reprezentată și atunci au dat la schimb cu vopsea [...]
Imaginarul și expertiza
Vrabia mălai visează, iar Mircea Popescu nudurile mele în natură, de le pune și unde nu-s, de le zice chiar de nu le știe, de le comentează fără să le fi văzut. Fiind visele omului, construite altminteri cu sudoarea minții sale, eu nici n-am nimic de altfel cu ele, chiar dacă ele au ce au [...]
Despre originale și copii în arta
Într-o discuție recentă cu Bogdan pe marginea falsurilor lui Han van Meegeren vândute drept picturi autentice de Vermeer, am ajuns la o problemă care pe mine mă nedumerește de ceva mai multă vreme, anume relația incomodă dintre original și copie, în special când e vorba de picturi. Întreabă Bogdan: “care-i diferenta dintre un original si [...]
Interes pentru istorie
Interesul meu real pentru istorie are – dacă-mi dați voie să m-amuz un pic – un istoric. Ceea ce n-ar fi tocmai un merit în sine1, dacă n-ar oferi ceva contradicții de care mi se agață de exemplu câte o întrebare precum: unde mi-a fost mintea dusă de mi-a luat atât de mult să mă [...]
Rolul de paratrăsnet
Știți ce-i acela un paratrăsnet? Poetic spus, e o momeală pentru trăsnetele cerului (nu ca să le prinzi în colivie, ci ca să nu îți aprindă ele casa). Mai prozaic spus, un paratrăsnet e pur și simplu o bucată de fier care oferă o cale mai propice pentru descărcarea electrică de îi spune popular trăsnet, [...]
Creatorul și spectatorul
Întrebările sunt expresia interesului nostru pentru ceilalți în general și pentru cineva anume în particular. De aceea, eu ofer întrebările mele drept invitații la dialog, drept propuneri de interacțiune. Și mă bucur când sunt primite ca atare, când mi se răspunde, așa cum a răspuns Crista Bilciu întrebărilor mele de la cititor către autor. Totuși, [...]
