Arhivele categoriei: Poezie
Cântecul de război al lui Lewis Carroll
Cum tot ziceam mai demult că-mi pare Anglia mai degrabă țara lui Lewis Carroll decât a lui Shakespeare, m-am bucurat când am găsit recent o sinteză a spiritului de care vorbeam. Așadar, vă ofer mai jos o descriere mai precisă a spiritului, esenței și sentimentului englezesc, în cuvintele lui Gavin Ewart (traducerea în română e [...]
Sonet ultramodern
Mi-e blogul pustiu, doar Google mai trece, Mi-s pozele strâmbe și vorbele-n dodii. La tine-s mustoase ca pul(p)a de rodii Și sensuri în fraze n-ai unul, ci zece! Degeaba-mi vâr capul sub apa cea rece, Și-ncerc să ascult sprințare melodii. Mă bate un gând că scris mi-e în zodii Să pot doar pe alții spre [...]
Cuiul nepotrivit
În satul acela erau numai fierari. (De fapt și niscaiva tâmplari și chiar cizmari, dar important e doar ciocanul). Și cum se spune că oricui ar ține-n mână un ciocan, orice îi va părea un cui, nu-i de mirare că-și născoceau porecle pe măsură: Ion Piron și Nae Țintă sau chiar bețivul Gică Cui. Dar [...]
Lecturi prin blogosferă
Am o istorie întreagă de interacțiuni…alternative să le zic cu poezia. Începând cu nedumeririle mele de copil că “mami, de ce scrie Eminescu mai frumos decât Alecsandri?” și moduri de subzistență în poduri de fân. Eu și poezia ne înțelegem de obicei bine, adică eu nu o recit pe dânsa și ea în schimb sună [...]
Versuri și traduceri
Printre pauzele de la școala de vară (nu, nu particip, ci organizez, adică pauzele sunt și mai mici și mai puține), m-am ținut iar de exersat treceri și petreceri. De sens. Din română în engleză de data asta, că din engleză în română a mai fost. Așadar, se dă originalul: Și dacă ramuri bat în [...]
Experți de-o zi
Zamo din Canada mă trage iar de mânecă, dar nu în franceză ca data trecută, ci în română, nu în proză ci în versuri și nu degeaba ci pentru concurs. Și nici măcar nu mă pot plânge de asta, că a pus strategic acolo în prim plan o ditamai poza cu mine și o anume [...]
