Arhivele categoriei: Carti si autori

Exaltarea mamaligii (sau femeia fatala si literatura romana)

Ce-are mamaliga cu literatura, ori cu vietile trecute ale scriitorilor si cu amorul, trecut si el, al acelorasi? Dupa cum fierbe una cu bulbuci incinsi, fix asa fierb si celelalte – mai ales in imaginatia exaltata a celor ce vin din urma si fac din biata mamaliga smoala iar din bulbuci adevarate torente ce clatina […]

Terry Pratchett

Putini sunt cei care m-au facut sa rad cu lacrimi si nesat, cu placere atat de completa incat sa nu ramana nimic de dorit. Putini sunt, iar acum sunt chiar cu unul mai putin decat erau: Terry Pratchett a murit acum cateva zile. I-am descoperit cartile relativ tarziu si cu incetul, pentru ca l-am citit […]

Harta si teritoriul

Asa o carte foarte usor citibila si simultan aproape complet goala de continut precum Harta si teritoriul1 mai rar am chiar citit de la inceput pana la sfarsit. Si dat fiind ca-i “distinsa” cu premiul Goncourt, pot doar sa presupun ca-i un fel de experiment demonstrand ca aproape orice insiruire de cuvinte poate primi un […]

Pe fuga, pe goana, notite (carti)

Daca-mi fluturi carti pe la nas, se pare ca trebuie sa scriu, chit ca-s pe drumuri, chit ca n-am timp, chit ca ce urmeaza sunt mai mult notite pe genunchi. Bebe si Voicu au facut o lista de carti – zic ei – ale anului 2011. Lista a intrat pe fain, eu am comentat un […]

De la cititor către autor

Când sunt cititoare, sunt foarte rea cu autorii, ori așa mi s-a spus1. Cum Crista Bilciu se enervează că nu reacționează nimeni la cartea dânsei, m-am găsit să reacționez eu2 și zic s-o fac odată pentru mai mulți autori. Așadar, să scriem o scrisoare, ca de la cititor (potențial) la autor: Dragă autorule, Te întrebi […]

O carte ca o savarină (savuroasă)

Savurez o carte excelentă. O savurez am zis, deci o citesc pe îndelete, cu pauze, cu zâmbete, cu priviri pierdute și apoi regăsite, deci exact după cum se cuvine pentru a-mi roti în minte – spre prelungirea deliciului și-a încântării – jocurile de cuvinte, caracterizările neașteptate (și atât de… eficiente) și perspectivele pline de umor […]

Cartea și autorul

La orice carte, oricât de bună, persoana autorului îmi pare îndeobște complet irelevantă și ocazional enervantă, în special atunci când se manifestă prea tare pe toate coperțile, prin biografii inițiale, dedicații și alte astfel de libertăți care-i sunt teoretic permise ori chiar impuse autorului, dar pe care eu tot nu i le scuz. Din punctul […]

Disecând o zisă serie de povestiri

După cum nu orice grup de instrumente e orchestră, tot așa nu orice șir de povestiri cu aceleași personaje e numaidecât roman. Sau chiar serie, daca e până acolo. Povestea Știmei (despre care am mai vorbit aici) are în principiu și urmare în patru episoade. Problema cu urmarea e că nu-mi pare să… urmeze. Există, […]

O poveste și doi povestitori

Nu mai departe de ieri seară, iscat-a Mitza Biciclista pocinog c-a pus la ea pe blog în frunte povestea Știmei, a lui Radu. Și s-a dus veste de poveste mai repede ca vântul, dar nu mai repede ca gândul cititorilor care-au venit să vadă ce și cum și unde și de ce. Dac-ar fi fost […]

Răspunsurile lui Akunin

Am fost recent la târgul de carte de la Londra. Nu vă imaginați un fel de târg de carte Gaudeamus sau cum i-o mai fi zicând celui din București doar că la scară mai mare, că nu prea se compară din păcate, după cum nu prea se compară un târg duminical cu o conferință științifică. […]

RSS Subscribe to Merisire

Arhiva:

Comentarii recente: