Prin Prahova-n Prier, 2018



April 14th, 2018 by Diana Coman
Padure in aprilie (Sinaia, 2018) Padure in aprilie (Sinaia, 2018): nedreptatea brazilor de-s verzi tot anul!

Cum am luat recent o mica pauza de la multe mai mari si mai marunte, am fost putin prin Ploiestiul natal si apoi inca mai departe, pe coclauri, ba chiar si pe acolo pe unde ploua odata demult interminabil si implacabil. La munte, Prier prieste ca intotdeauna mugurilor si bobocilor si-n general puilor de ce-ar fi ei sa fie, ca-s de pom, de floare ori de om. Si mergand deci prin padure pe la Sinaia i-am surprins pe cate unii in plin fapt de primavara cum s-ar zice, rasarind de sub radacini si trunchiuri batrane ori pe carari din alt veac, din alte timpuri:

Branduse la Sinaia (Aprilie, 2018) Branduse la Sinaia (Aprilie, 2018) Pui de om surprins pe carare Pui de om surprins pe carare cu banda albastra. Trunchiuri tepoase numai bune sa le-arunci buzdugan la sosire in poarta castelului. Numai c-acum mi-e ca s-o darama castelul de la mai putin de-atata, o ajunge sa arunci o ramurica-n el ca nici pietrele nu se tin laolalta singure. Asa de la distanta si in poza totusi in fine, inca arata macar a... conac al nimanui asa, precum si e, asta e:

Daca pietrele se darama, in schimb apa tot trece peste, printre si pe langa ele, ca dintotdeauna, ca mereu. Si muschiul creste verde langa zapada ca nu se sinchiseste de atata lucru:

Mini-cascada la marginea potecii prin padure. Mini-cascada de mai sus de la marginea potecii spre vulparie1 prin padure e amenajare veche, de pe vremea cand padurea n-avea doar vizitatori ci si stapani de-adevaratelea - din cei care ii aveau grija adica, fiind ea a lor nu doar a... urmasilor urmasilor lor.

Sus la stana - la fosta stana ca acum e un fel de n-ar mai fi ca in tot cazul deschis nu-i - ne-au intampinat si petrecut o bucata de drum vreo patru catei flocosi si altminteri prietenosi. Dupa tipic modern, fosta stana ar fi teoretic acum restaurant dar se vede treaba ca e pentru catei ca ne miroseau ei pe noi dupa mancare si altfel nu era picior de om pe nicaieri. Asa ca ne-am vazut de drum noi si intr-un final si cainii. Cred ca inteleg si eu noua sintagma de-o tot aud prin Romania cu tinerii frumosi si liberi ca in fine, erau si frumosi flocosii si tineri si liberi, drept.

In alta parte de padure, viata isi vede de treaba, ascutita si nemiloasa: unii cresc mai drept ori mai chinuit ori mai bizar de-a dreptul, dupa cum li-e soarta, altii se frang, altii se crapa de la radacina de nu mai raman decat aschii spre cer:

DSC00723

Copac cu rana

In alta zi si pe-alte dealuri, am umblat in linistea de-o stiam demult, pe versantii de se tot duc la vale pe-o parte si se depun apoi pe cealalta parte, de se intoarce valea pe dos graunte cu graunte de pamant. Si-n vremea asta puiul de om a scotocit prin cladirile lui stra-strabunica-su', a gasit un fierastrau oricum mai batran ca el si-o capra idem si s-a luat deci hotarat de pecetluit soarta lemnului cand nu mai e copac:

DSC00735

Precum se vede in fundal am zis ca are de lucru suficient asa ca l-am lasat sa-si vada de treaba si m-am dus in ale mele. Iar altii si-au vazut si ei de treaba la loc anume din gradina unde lucrurile stateau la un anumit moment cam asa:

DSC00736

Dupa momentul asta n-a mai stat nimeni de poze, asta e.

Altminteri inapoi in Ploiesti, Prier nu prieste ci mai degraba zice-se ca ...jupeste. Cu tot Pastele trambitat altminteri prin megafoane de catedrala din buricul centrului, plutea asa disperare si pustietate-n aer de nu se poate. Si-i prima data cand am vazut asa cozi serioase (20+ de oameni) doar la... "schimb valutar si amanet". Concluzii o trage fiecare pentru sine si dupa cum ii trebuie, ca altminteri opiniuni pe orice tema are tot romanul ba chiar in dublu ori triplu exemplar, doar n-o putea altminteri sa taca ori sa admita - imposibil! - ca... nu stie ori nu pricepe, nu?


  1. Vulparie care era regala de altfel si care nu mai este deloc ca ori e om ori nu-i nimic, ca atatea altele. Era practic casa padurarului regal care avea in grija intre altele nu doar copacii ci si animalele din padure, evident. Pe de alta parte amenajarea si cararea pietruita in sine sunt probabil de mai tarziu, din lucrarile facute mai cu sila mai cu forta mai cu bata mai cu parul de comunisti ca asta ar fi varianta a doua: daca nu-i de drag atunci o fi de frica. 

Comments feed: RSS 2.0

2 Responses to “Prin Prahova-n Prier, 2018”

  1. Cristian says:

    Ce face românul când n-are bani? Se duce și schimbă 100 de euro (pe vremuri era dolari).

  2. Diana Coman says:

    Cam asa o fi, da' iti zic sincer ca arata situatiunea...albastra cum s-ar zice. N-am prea mai vazut demult atata saracie evidenta, ori cum sa zic. Dar presupun ca toate-s glorioase in cincinal si alea, deh.

Leave a Reply