Între ceea ce ești și ceea ce scrie pe diplomă că ai fi, e de multe ori prăpastie adâncă și neagră, cam la fel de largă pe cât e incompetența, cam la fel de adâncă pe cât e nepotrivirea, cam la fel de întunecată pe cât va fi nefericirea și chiar disperarea de a face zilnic și repetat cu totul altceva decât ar vrea ființa ta să faci. Iar viața pe marginea prăpăstiilor de felul acesta ține doar de alegerea ta personală, de felul în care înțelegi cu adevărat (ori nu) diferența între a fi și a purta o etichetă pe care se spune că ai fi.
Pentru că o diplomă poate să recunoască ceea ce ești ori ceea ce ai devenit, dar nu-ți poate transfera în fapt nimic, nu poate în sine să te schimbe. O diplomă - ori un ecuson de angajat, o tăbliță pe ușă, o medalie în piept, un premiu acordat, o hoardă care-ți strigă numele - nu te poate transforma câtuși de puțin în ceea ce nu ești de fapt. Singurul lucru care te transformă, care te face să fii ceva anume, care reflectă cu acuratețe ceea ce ești cu adevărat e ceea ce știi, ceea ce afli, ceea ce gândești, ceea ce pui în practică. E experiența și e modul de gândire, e acțiunea și decizia ta din fiecare situație.
Așadar, nu e nimeni profesor pentru că are titlul cu pricina. Nu e nimeni medic pentru că are o diplomă pe care scrie asta ori pentru că se duce în fiecare zi la o clădire pe care scrie spital și stă într-un birou pe a cărui ușă scrie Dr. în fața numelui său. Nu e nimeni artist doar pentru că a pictat odată un tablou ori a cântat odată un cântec. E profesor cel care într-adevăr e călăuza altora pe drumul propriei lor cunoașteri și descoperiri. E medic cel care într-adevăr conduce pe alții pe drumul propriei lor însănătoșiri. E artist cel care oferă altora noi perspective asupra lumii, asupra lor înșile, asupra locurilor unde ei se feresc să meargă, asupra luptelor pe care ei se feresc să le poarte.
Și dacă ceea ce ești ține de ceea ce faci în fiecare zi, de cum vezi lumea în fiecare secundă, de cum răspunzi la fiecare întrebare, rezultă fără echivoc că nu există moment în care "iei pauză" - cum ai putea, în fond, să iei pauză de la ceea ce ești?
Comments feed: RSS 2.0
Dintr-o pură întâmplare, aveam în plan să scriu ceva despre asta după ce-mi voi fi dat licența, nu de alta, dar prea săreau toți să mă una și alta-n sus și-n jos și să mă felicite și să le dau bere, deci bănuiesc că a fost cumva un eveniment important.
Mie experiența în sine mi-a cam tăiat elanul, în ideea că uite, am prezentat lucrarea, am terminat, sunt inginer și... și acum ce? Dacă nu mă apuc să „engineer something” (fiindcă nu există românescul „a ingineri” din câte știu), degeaba port titulatura asta.
Da' trebuie să recunosc, sună bine. Și chestiile shiny prind la public, iar în cazul titlurilor și a calificărilor (mai mult sau mai puțin închipuite) e cu atât mai ușor să te autoamăgești.
@spyked Clar ca nu-ti creste al doilea cap in ziua cand iei diploma :) Dar pe de o parte ti-a crescut un pic mintea in timpul cat ai muncit pentru diploma aceea, deci reprezinta totusi recunoasterea unui anumit drum parcurs.
Cat despre inginerie, sa stii ca in alte tari nu esti inginer dupa facultate, ci dupa ce ai lucrat practic in inginerie. Ceea ce imi pare destul de logic si normal, da.
@spyked P.S. Dar inca mai e loc de scris pe tema, deci asteptam sa auzim ce zici :)
Asta imi aminteste de o carte de vizita pe care am primit-o odata. Pe ea scria: "Actor, artist si gentilom". Numele l-am uitat, desigur :)
@Monica Faina carte de vizita, clar. Ce mai conteaza numele de altfel, un simplu (si ineficient) mod de identificare in fond, nu de expresie... :)
Cunosc foarte putini oameni care au ajuns sa se identifice cu sau prin calificarea&munca lor. Bunicul meu, daca muncea pamantul si crestea animale, nu insemna neparat ca era agricultor ori fermier, ca mai construia si poduri, case (pentru care avea si diploma) si mai facea si fantani. Da' nici constructor nu era.
La 18 mi-am luat diploma de electrician, am muncit ca electrician si electronist da nici o clipa nu m-am identificat ca fiind un electrouom. Dupa ce mi-am luat diploma care zicea ca-s linginer, mi-am luat aproape tot timpul doo gioburi simultan, unul pe specializare sau pe codomeniu si altul pe electrice, electronice,agricultura, crestere animale, comert, artizanat, da' mi-ar parea tare ciudat sa ajung sa ma identific cu vreuna din muncile prestate (ca-i sau nu insotita de atestari).
Ma gandesc ca poti sa iei o pazua de la ceea ce esti doar daca renunti pentru o perioada de timp la ceea ce te defineste. Daca ajunge sa ne definesca o bucata de sclipici, ii cam gingasa tota treaba.
Eu sunt bloger. Am blog pe care scrie ca-i al meu. Poate problema vine de la faptu' ca voi sunteti tot soiu' de chestii depasite gen masteranzi, ingineri scl, intr-o lume in care tot ce mai poti sa fii e bloger.
Sau trol.
... cu mențiunea că sau-ul ăla nu-i exclusiv. :D
sau tehnolog :-)
Si hateri. Pe succesul meu.
:D
@Florin Nu spune nimeni ca poti fi un singur lucru. Mai exact, diversele calificari nu sunt in fapt complet distincte si separate, ci mai degraba se intersecteaza si te definesti prin notiunea acoperitoare. Iar la final si in esenta, cand esti complet, esti pur si simplu OM.
@Mircea Popescu Te pomenesti ca esti singurul cu blog din lume. Si in rest, vezi mai sus raspunsul catre Florin.
@spyked, Cristian Eu zic ca-i "si", nu "sau" :)
Dadice OM asa cu litere mari ?
@Mircea Popescu Pentru ca cel cu litere mici e de prea mult timp folosit pentru orice biped cu infatisare umanoida.
Deci s-a murdarit ?
Mie-mi parea dimpotriva, ca asta cu litere mari s-a cam corupt prin abuzul "oamenilor decenti" in asa-zise poezii gen http://agonia.ro/index.php/poetry/213494/Învaţă_de_la_toate si alte rahaturi din aceeasi coca.
@Mircea Popescu Pfuuuuui, poezia aia de Oracol si alte fituici asemanatoare. Eu m-am lovit totusi de aia mult mai putin, de asta as zice ca nu e corupt. Chestiunea e ca totusi cuvantul are doar doua litere, ce mai ramane? Sa zicem "oM"? Mai bine ohm...
Merge destul de bine și aum.
@spyked E o idee. Desi pe acolo prin articol vad ca pana si "Pāṇini" care mai ca seamana ca italianul panini (sandwich) merge. Omul, aceasta fiinta mai bine nenumita...
Există SAU (OR) și SAU EXCLUSIV (XOR). Să dăm și un exemplu. Gigel poate ieși cu Ana sau Rodica, dar nu cu ambele deodată că se iau la bătaie. Ăsta e sau exclusiv. El poate să scoată fata la un suc sau la o cafea, da' astea nu se bat cap în cap, deci e sau ordinar.
@Cristian Da Cristian, cunoastem, cate unii pe aici suntem chiar informaticieni :)
@Diana Coman: eu explic pentru tot OMUL :-P
Deci afara de cazul ca atit Ana cit si Rodica au un fund proportionat rableisian si au renuntat la orice incercare de a-l controla, si alternativa suc/cafea e tot xor.
Si-n fapt, in limbajul natural sau e mereu xor, sau-ul logic nu se foloseste nicaieri.
Nu stiu de ce imi permit sa speculez ca "Obsesia de a evalua oamenii" fu un punct de plecare pentru reflectiile juste de mai sus.
E minunata perspectiva pauzei de la "a fi".
Dar cati dintre noi isi mai propun sa fie in lumea lui "a avea" predominant?
@floungureanu Speculatia ta nu-i asa de departe de adevar, sa stii, ca acela a fost "catalizatorul", intr-adevar. Si gasesc ca e in fond corect sa pun totusi linkul in consecinta :)
Iar la intrebarea ta...cu cat mai multi, cu atat mai bine, cu siguranta. Dar tot cu siguranta, niciodata nu si-a propus toata lumea lucruri care cer...efort.
@Mircea Popescu: numai un hater ca tine se putea gândi la a pune fata să aleagă între cafea și suc. Hater, hater, hater!
LOL
ps : post x11 or gtfo, /mount suc, frisca si tot ce vrei tu dupaia.
@Freud Suna doar indigest. Zic si eu.
Multam pt link, Diana.
citindu-te mai spre sfarsit am avut o epifanie: Werner Herzog e profesor iar Cristofor Columb fu si el un artist profund neinteles al vremurilor sale :)
@floungureanu Cu cea mai mare placere :)
@zamo Si zici sigur ca nu sunt? :)
Evident. Iar Stalin e doctor, fiindca i-a vindecat pe rusnaci de navel gazing. Sigur, pe multi tratamentul i-a ucis, dar asa era medicina in acele vremuri..
@Zamo Nu prea e ala drumul vindecarii personale, nu crezi? :)
nu-i vorba de cea personala, ci de cea colectiva. ceea ce-l face mai degraba medic comunal decat de famelie. :)
@zamo Cred ca fix aia il face ...ce a fost. Plus ca nu-i conduce, ci-i "salveaza" fara voia ori nevoia lor.
se poate argumenta ca vindecarea colectiva e mai importanta si mai eficienta decat cea personala dar deja argumentez de dragul argumentarii. hai mai bine sa facem o dezbatere de-adevaratelea pe tema doftorilor romglezi.
@zamo Imi pare mie sau tu zici in fapt ca se poate argumenta orice? (Daca da, cam asta e si impresia mea si motivul pentru care m-au lasat rece concursurile de debate de le-am vazut) Chestiunea e ca in general pe mine ma intereseaza o tema si sa aflu interpretari si opinii pe ea, nu atat sa aleg "o tabara" si sa improsc in "inamici". In fond cam asta si e problema cu o astfel de tema (doctori, medic-pacient): ca inca nu stiu in ce tabara sunt, pentru ca inca nu am suficienta informatie pe tema.
asta cu colectivul in defavoarea individului e trolling sovietic, nu? sau?
Lumea se separa in civilizatie si salbaticie dupa criteriul tare ca in civilizatie diplomele si titlurile corespund unor realitati si calitati evaluabile si evaluate obiectiv.
@Freud Propriu-zis, cred ca doar Zamo poate sa-ti spuna care-i intentia acolo. Altminteri, la modul mai general, depinde incotro duci chestiunea de individ vs. colectiv. Pana la urma eroii din toata vremea cam sacrifica diverse aspecte ale "binelui" personal pentru "colectiv". Zic deci ca-i mai larg terenul de discutie decat comunism/soviete.
@Dr.A Ce-i drept. Cum ziceam si in articol, diplomele pot fi o reprezentare concreta a recunoasterii (publice) a o parte din ceea ce esti. In civilizatie cum zici tu, da. Chiar si acolo cu mentiunea ca totusi calitatile si realitatea respectiva sunt cele definite prin evaluare, nu musai cele imaginate de diversi care citesc un titlu. Nu-mi e clar daca o eventual nepotrivire intre cele doua duce iar spre salbaticie.
@Diana Coman
Apoi daca "nu ti-e clar" e o buna oportunitate sa clarificam: sa nu cunosti conventiile sociale e un fel de salbaticie similara cu a nu le aplica.
@Dr.A Ziceam ca nu mi-e clar pentru ca vad o diferenta totusi intre a nu exista conventiile civilizatiei si a nu le cunoaste x, y si z. Sigur ca la limita situatia doi devine situatia unu, ca n-are ce alta, dar pana acolo e cel mult vorba de salbaticiune (ca animal) nu de salbaticie (ca mediu).
Ai zis mai sus ca Nu-mi e clar daca [..] duce iar spre salbaticie. si la precizare ca Sigur ca la limita situatia doi devine situatia unu, ca n-are ce alta ...
Deci cum ?
@Dr.A M-am exprimat inexact prima data, corect, aveam in minte conceptul (daca duce la aceeasi idee), nu o "ducere" practica. Erata ar fi "inseamna" in loc de "duce iar spre" in: "daca o eventuala nepotrivire intre cele doua duce iar spre salbaticie."
Eu intuiam ca suntem in acord dar era pacat sa las chestii certe sa apara ca "discutabile" cand ele de fapt nu sunt.
@Dr.A Eu iti multumesc de altfel ca nici nu le-ai lasat :) Ar fi fost intr-adevar pacat.
[...] exerciţiul de mai sus. Merge către: Mircea, Mitza, PorkdeYork, Luka, Sonia, Moşu, Varaton, Diana, Radu etc. Evident, everybody’s welcome. Non- şi anti-bloggerii pot răspunde în [...]
[...] aceasta zona a blogarelii mi-au trimis incurajari, m-au motivat, ba chiar mai mult… Mitza si Diana mi-au trimis jumatate din munca lor de pe Polimedia in contul meu, din karma lor adica. Pentru [...]